Hè per quessa, per esempiu, ùn hè micca cunzidiratu un "crime" per esse tardi per u travagliu à u vostru travagliu civile, ma hè un "crime" per esse tardi per u travagliu in l'Armata (viulazione di l' articulu 86 di u Cunsignu Uniforme di Justice Militar , o UCMJ).
U cumandante militare hà parechji mètudi dispunibule per esse guidà u bonu ordine è a disciplina in l'unità, chì varieghja da e formazione amministrativa ligera cum'è a cunsiglia formale o informale à u General Court Martials, in quale una persona pò esse cunnannatu à u travagliu duro, o ancu esercitatu .
A parte I di stu articulu dà un pianu generale di u Sistema di Justice militari di i Stati Uniti.
Ogni tema relatatu include:
- Assicuranza, ripiglià, è furmazioni extra . Un cunsigliu pò esse formale o informale. Pò esse ancu verbalu o pò esse in scrittura. Pò esse pusitivi (patu in u spinu) o pò esse currettivu. Una reprime o una ammusazione hè una "masticava". Pò esse verbalici o ponu scritta. Ripirenti e annunzonii scritti ponu proporcionar un "track record", chì puderà più tardi usatu per justificà u punizioni in u 15, o dimostrazzioni amministrativi è altri. A furmazione Extra ùn hè micca listessa per "dati extra" imposti in l'articulu 15. U funziali extra sò "punizioni", l'addestrazioni extra ùn hè micca. Per esse legale, "formazione extra" devi srelata logica à a carenza di esse curretta.
- Amministrazione Amministrazione . L 'altri amministrativi sò autorizati per una variità di razze. A caratterizazione per una alta amministrativa pò esse Honorevule, General (Under Honorable Conditions), è Altre chì d'Honore.
- Articulu 15 . Hè chjamatu ancu "castigo non judicial", o "Mast" (In a Marina / Guardia Marina, è Marines). Questu hè un modu di "martial mini-corte" cù u cumandru chì face cum'è ghjuridore è ghjury. Hè stata utilizata per i crimini relativamente (misdemeanor) crimini sottu a UCMJ. U punizioni autorizata hè limitata da u rangu di u cummandante è u listinu di l'accusati. In a maiò parte di i casi, una persona pò refuse l'articulu 15 di punizioni, è dumanda un trial per a corte marziali invece.
- Incrimination . I civili sò prutetti d'involuntary self-incrimination da quinta emenda. U persunale militare hè ancu prutettu, per l'articulu 31 di a UCMJ.
- Confinement Pretrial and Pretrial Investigations . U militaru ùn hà micca un sistema di "bail". Ma, ci sò regule spiciale chì devenu esse seguitatu se un membru militari hè cunfinatu prima di a corte marziale. Articulu 32 Investigazioni Pretali sò a versione di l'armata di e audizione di Grand Giuliu.
- Court Martials . Questi sò i "biggies". Ci sò trè tippi di corte marziali: Sorti, Speciale, è General. A convinczione per un Tribunal Speciale o Genere pò esse un " felony conviction ". A corte Martials ponu accurdà multi, riduzioni, "scaricamenti punitivi", è prigione tempu (à travagliu duro). General Court Martials pò ancu impone a sentenza di morte per certi offenses.
- Articulu 138 Quessi . U UCMJ prupone un metudu per i membri militari per fate una quercia si sò "afflussani" da u so cumandante. Questu hè unu di i strumenti più putenti, à l'uttimiziu sottumessu in u sistema di justizzia militari, per i membri d 'affermà i so diritti.
Assignamentu di Lege Militari
A Legge militare (justizzia militari) hè a branche di a lege chì regule u stabilimentu militari di guvernu.
Hè pienu tutale sclustu pattu penali o disciplinariu è, in i Stati Uniti, cumparisci è hè analogous to civil criminal law. E so fonti sò assai e variati, quarchi cunservazioni considerablementi i Stati Uniti è a so Custituzione. In ogni modu, sicuru chì hè a través di a Custituzione chì a nostra Lei publicale hè stata esistiva, a Custituzione pudete esse cunzidiratu u primariu primu di a lege chì guverna i nostri stabilimenti militari. Cumposta cù a Custituzione, ci sò altre fonte, scritta è micca scritta, chì guvennanu l'armata ancu: Legatu internaziunale cuntribuitu a liggi di guerra è parechji trattati chì anu influinziatu u stabilimentu militari; U Cungressu cuntribuitu u Cuntinutu Uniforme di Justizia Militari (UCMJ) è altri statuti; Ordine esercitivu, cumpresu u Manuale per Tribunale Marciale (MCM), regulazione di serviziu; usaghji è i costi di e Forze Armate è di a guerra; è, finarmenti, u sistema di a tribunale hà cuntribuitu a so decisione di ghjornu per esse chjarificà l'azzioni grigia.
Tuttu chisti custituiscenu a nostra lege militari.
A Custituzioni di i US. A fonti custituziunale di a liggi militari veni da dui disposizzioni: queste accuse certi potenziali in u sucre legislativu è quelli chì ottenimentu certa autorità à u ramu militari. Inoltre, a quinta emenda arricanusce chì l'offiżi in a Forze Armata seranu trattendu in cunfurmità cù a legge militare.
Pudesi Concede à u Cungressu. Sutta a Secció 8 di Articulu I, Custituzione US, u Cungressu hè capacitu per:
- define and punish offenses contra a lege di e nazioni
- dichjarà guerra, aiutà carte di marque è represaliali, è facenu rigulamenti riguardanti captures in terra è acqua
- suscitarà e sustene l'armate
- furnisce è mantene una marina
- fà règuli di u guvernu è u regulamentu di a
- e forze navali
- pruveni à chjamà e milizie
- facilitate l'urganizazione, armà è discipline a milizie è per guvernà una parti di elle chì pò esse impiegati à u serviziu di i Stati Uniti; è
- in generale, fate tutte e liggi chì seranu necessarii è propici di purtari in l'esercitu i putenzi precedente è l'altri putere principesi addiscrittu da a Custituzione in u guvernu di i Stati Uniti o in ogni dipartimentu o ufficiale di l'esse.
Authority Vested in u presidente . Sutta a Custituita, u Presidente serve com'è Comandante in Chief of the Forces armati di i Stati Uniti, è, quandu chjamatu à u servitore Federale, u presidente cumpriu ancu com'è Comandante in Chief of various militia statali. A Custituzione cumpenseghja dinamizà u Prisidenti, cù a cuncurrenza di u Senatu, per stabilì l'ufficiali di i servizii. U presidente cumisci à tutti l'ufficiali è hà u drittu di vede chì e levedì di stu paese sò fideli servizii.
A Quinta Emenda . In a quinta emenda, i marcuri di a Custituzione ricanusciuta chì i casi esaminati in i servizii militari seranu trattatu diversità di i casi di a vita civili. A quinta emenda custituiscevi, in parte, chì "nisuna persona serà tenuta per risponde per una capitale, o altri crimini infamous, salvu in una presentazione o accusazione di un Grandi Giuliu, salvo in casu chì nascenu in a terra o forze navali, o in a Milizia, quandu si in u servitore riali in tempu di guerra o perchè publicu.
Lege Internaziunale . A liggi di cunflittu armatu hè u ramu di u legatu internaziunale chì prescriva i diritti è ubligatori di combatteti, non cummbatanti, belligerenti è prigiuneri. Hè custituitu i principii è l'usaghji chì, in u tempu di guerra, define l'estatutu è e relazione nò solu cù i nemichi, ma dinò di e persone sughjettu à u cuntrollu militari.
Atti di u Cungressu . A UCMJ hè in u Capiculo 47, Titulu 10, Codice di l'U.Si., Sezione 801 à 940. Ancu l'autorità per a facenu e regule è regulazione per a Fede Armata hè in a Custituzione, a lege milita hè sèculi. L'articuli di a UCMJ definenu l'offiżi chì viulanu e legge militare in e Forze Armati di l'Uri Stati Uniti è esposeranu un membru militari à punizioni se truvata culpable da un tribunale propriu. Hanu dinò l'esigenzi tecnici cumplessi implementati da l'Ordine Executive (u Manuale per Tribunale Martial [MCM]). Per i membri, stu codice hè quantu una liggi di u paese cum'è un statu o Codice criminali Federale hè per un civili.
Ogni Esistenu Ortu è serviziu . Per mezu di i so putenzi cum'è Commander in Chief, u presidente hà u putere à promulgerà e rigioni executive è i regule di serviziu per guvernà a Forza Armata, finu à ch'elli ùn anu micca cunflittu cù qualsiasi disposizzioni custituziunali o statutichi. L'articulu 36, UCMJ, permette specifieru u presidente in prescrive i prucessi (inclusi règuli di evidenza) per esse segui davanti à i diversi tribunale militari. In seguitu à sti putenzi esecutivi, u presidente hà stabilitu u MCM per implementà a UCMJ. U presidente è u Cungressu hà autorizatu i secretarii di u serviziu è i capimachja militari per implementà diverse disposti di a UCMJ è l'MCM è promulglione ordine è regulazione. I nostri tribunale sò devene chì e reguli militari anu u foru è l'effettu di a liggi si sò cunvinti di a Custituzione o statuti. A regulazione è l'ordine emessu à i niveli di menzione di l'cumandenu sò infurzati da l'articulu 92, UCMJ, chì prescriva viulazione di l'ordine è regulamenti generale, è l' articuli 90 , è 91, UCMJ, chì pruteghjanu a disubbidenza di i cumandamenti di superiore.
L'evoluzione di a justicia milice
A justizza militari hè antica com'è i primi forzi organizzati. Un sistema adegwatu è giustu di a justizzia militare hè sempri essenziale indispensèvule per u mantenimentu di a disciplina è a moralità in ogni cumandamentu militari. Cusì, l'evoluzione di a justizzia militare hà necessariu à intervene l'equilibrio di dui interessi basi: u pattu di guerra è u scopu di un sistema efficau, ma giustu, per mantene u bon ordine è a disciplina.
Uniforme Code of Justice Militar (UCMJ) (1951) . A vulintà di uniformità trà i servizii résultat in a promulgazione di a UCMJ, da u 31 di maghju 1951. Hè impiegatu da u Manuale per i Tribunali-Martial, 1951. U UCMJ stabilitu le tribunale di servizio di rivisa militari, cumpostu di ghjudizi militari d'appellazione, chì eranu , è sò, u primu livellu d'appellu in u sistema di justizzia militari. A UCMJ stabilitu ancu a Corti di l'Appenze militari di l'Uri (now known as the US Court of Appeals for the Armed Forces (CAAF), uriginata di trè judici civili, chì hè u più altu livellu di appellate in u sistema militare. (A Corte agghiunciu dui magistrati civili nantu à u 1 di dicembre di u 1991. A creazione di questa struttura di appellazione forse era questu u cambiamentu rivoluzionariu in a justizzia militari in a storia di u nostru paese. In questa struttura appieghjanu l'appellazione è a rivisa di tribunale-cunvinzioni marziali, i cuntrolli è equilibri di u cuntrollu civile di e Forze Armate fù trasmessa à u sistema di justizza militari.
Manuale per i Tribunali Martial (MCM) di u 1969 . Dopu qualchì parechje anni di preparazione, un novu MCM hè divintatu effettivu l'1 di jinnaru 1969. U propiu principalu di a rivisione era di incorporà i cambiamenti fatti necessarii da e decisioni di u Corti USA di Appigli militari. Meno di un mesi dopu chì u presidente cumandò l'Ordine Executive per prumitirariu u novu MCM 1969, u Cungressu passò l'Attenza di Justizia Militari di 1968, a maiò parte di quale hè stata effettiva l'1 di austu 1969.
L'Attenza di Justizia Militari di 1968 . Nantu à i modi sustanciali cambiati da l'Attenza di Justizia Militari di u 1968 era u stabilimentu di un judiciary di tribunal, chì hè custituitu di maghju "circuit-riding" in ogni serviziu. L'attu hà ancu permessu di accusatu l'opzione di pruvucatu da un judici militari solu (senza tribunale) si u so cumpagnante urdinatu ch'ellu era scrittu è se u ghjuridicu militari appruva a dumanda.
L'Attenza di Justizia Militari di u 1983 . L'Effectivee 1 di Agostu 1984, l'Attenza di a Legali Militari di u 1983 facia variate cambiamenti procedurali, ancu e ligami per appoggi di l'ufficiu di certi rigioni da i judici militari. U guvernu ùn averanu micca, però, appellu risultati di micca culpèvule. L'attu pruvene ancu a ghjustificazione è l'appughjimenti di u guvernu à a Corte Suprema di u Supreme Court da Appuntamentu di l'Appelli di l'Armati di l'Armati.
Trends . U UCMJ hè ghjuntu riflette cent'anni di sperienza in u ligale penali è a justizza militari. A sistema di justizzia militari ha evoluctu da quellu chì permettenu i cumandanti per imponenu è eseguisce a pena di morte à un sistema di justizza chì guarantiscenu i diritti di servitori è privilighi simili à, è in certi casi cchiù maiori, quelli chì anu vistutu di e so contraparte civili.
Jurisdizzioni di i Tribunali Militari . Sì una ghjustizia civili hè ghjuridica di decide di un casu particulare depresente di parechji fatturi, cumprese l'estatutu di i partiti (età, residenza legale , etc.), u tipu d'assudariu legale implicatu (criminali o civili, disputa di cuntrattura, delinquenza fiskali, marital disputa, etc.), è fatturi geografici (crime committed in New York, disputa di cunflittu à a Florida real estate, etc.). A tribunale di tribunali hè in particulare cun questa dumanda:
- Giurisdizione persunale; hè questu, hè l'accusatu chì una persona sughjettu à a UCMJ?
- Subject-matter jurisdiction; hè questu, hè a dirigenza prescribed by UCMJ?
Sì i risposti sò "sì" in i dui e instancias, da quì, è solu dopu, un pianu di u tribunale hè u putere di ghjuridizione per decide u casu.
Jurisdizzioni Personali : A jurisdicción court-martial does not exist à una persona, salvu ch'ella hè sughjettu à a UCMJ, cumu definitu da l'articulu 2, UCMJ. Articulu 2 stati chì i seguenti persone sò trà i sughjetti à a UCMJ:
- I membri di un componente ordinariu di e Forzi Armati, ancu i quelli chì aspettavenzione dopu l'expirazione di i so termini di l'allente; vuluntarii da u tempu di u so cumpilante o l'accettazione in i forze armati; inductees da u tempu di a so inducción real in i forze armati; e àutri persone cun leggi in legatu o urdinatu, o di cumercii o in furmazione, in a Forza Armata, da e date quannu avianu dumandatu da i termini di u chjamu o ordine per obeyer.
- Cadeti, cadeti di avvettenza è i midshipmen.
- I membri di un Componente di Riserva in tempu di furmazione in inattivu; ma, in u casu di i membri di l' Guardia Naziunale di l' Armata di l'USU è a Garde Naziunale di l' U.S. , solu quandu u servu Federale.
- Membrani ritirati di un Componente Regulare di e Forzi Armati intitulati per pagà.
Doppu l'attu di a UCMJ, u Supremu Corte hà sustinutu chì l'armata ùn pò micca custituisceranu eternamente l'urganizazione in a civile dipendente di i membri di l'Armati. Inoltre, a Corti di Appelli di u Mondu pè a Forza Armata hà sustinutu chì l'armata mancava a ghjuridizione di l'accaduventi civili di e Foru Armatu durante u cunflittu di Vietnam , anche ancu chì i presenti crimini sò internati in a zona di cummattimentu. A tribunale hà dettu chì a frasa "in tempu di guerra" di l'Articulu 2 (10), UCMJ, significa una guerra formalmentu dichjarata da u Cungressu.
Materia Materia Jurisdizzioni . In regula, i corti-marziali anu u putere di pruvà cù qualchì offenda sottu u còdici, salvu quandu pruibbe da fà per a Custituzione. A jurisdizzioni di i tribunali-marziali solu dipende nantu à l'estatus d'accusatu cum'è una persona sujetu à a UCMJ, è micca in "cunnessione di serviziu" di l'offenda impunita. Per esempiu, una persona sujetu à a UCMJ hè attista sottopuntura di un mercatu locale. U membru puderia esse pruvucatu da i tribunali-marziali, anche ancu se l'offisa ùn hè micca cunnessu in u sensu tradiziunale.