Per avè un sensu per una novella episodicu, pensate di a serie di televisione di i 1960 è 1970.
I caratteri e trama pò esse ghjustu artighjanatu o meramente bocca; u subjecte puderia sia scuru o umurusu; u "messagiu" di u spettaculu puderia esse micca esistenti o abbastanza profonda.
Ma ùn importa ciò chì era in ogni episodiu, u caratteru, i so mutivi, è e relazioni trà i caratteri cambiani pocu o micca in tuttu. Ancu quannu i carattaru attruvai novi pirsuni è posti di settimana, nisun episodiu avissi avutu alcuna impacti significativu à u prutagunista.
A Storia di a Novela Episodiosa
U primu novu episodicu (e di listessa manera a prima prima novelìa mai scritta) era Lazarillo de Tormes, publicata in u 1554. Lazarillo hè micca solu a prima volta novella episodica, hè a prima "novella piccaisiana". Novelli picarescu dicenu l'istoria, spessu da a prima persona, di una persona marachjata o "rogue" chì viria di u locu à u locu è l'avventura per l'avventura.
Lazarillo era una ispirazioni à Miguel de Cervantes, chì scrivia a novella episodica è piccarica in 1605.
Da quellu puntuale avanti, u genre diventò assai più popular. Uni pochi scrittori famosos di i novi novu episodicu - a maiò parte di quale puderia ancu esse cunsideratu picarescu - include:
- Jonathan Swift
- Charles Dickens
- Henry Fielding
- Mark Twain
- Jack Kerouac
- JRR Tolkien (u prototipu per cintinara di novi stori fantastichi episodichi è di serie)
In corta, a novella episodicu hè diventata una entuzione sguassata in u mondu di l'scrittura di fiction. Forsi, micca stunata, a più famosa scrittura episodica hè scritta da l'omi, è a maiò parte di i protagonisti masculi. Questu hè in parte un risultatu di a realità chì hà sempre avutu simplificatu per i masci è l'omi per esse aventurara.
Cume sò Strutturati Novelite Episodie
Hè relativamente faciule per pattighjà una novella episodicu. Cuminciate cù un caratteru chì, per una ragiuna o un altru, hè ghjucatu in una situazione chì implica viaghjà è una seria d'avventura cù parechje gruppi di caratteri è sfida. A fine, u prutagunieru trova felicità (o, almenu, un risultatu pruduttu).
- Joe di seculu anni anu scappau da una casa abusiva è si trova in u travagliu da u travagliu, certe volte l'amori è di qualchì volta troppu abusu. In fine, ellu s'era amatu è si marita.
- Un ghjovanu centu hè statu infurmatu chì u so mondu si sparghje, è ellu hè l'unicu chì pò salvà. Hè datu un amuletu è un mapu è ponja à truvà u spellatu chì prutege u so mondu. In u caminu chì si ritrova ... in fine si trova ...
- Un omu di età medievale pèrdite a so sposa, quita u so travagliu, è si stabilisce per scopre a so veru autore. In u caminu chì si ritrova ... in fine si trova ...
Mentre chì stu tipu di struttura hè abbastanza per scriviri un novu episodicu, ùn hè micca bisognu di prughjettà un gruppu di caratteri, situazioni situali, tensioni è risultati. In più di sti elementi fundamentali, avete bisognu à:
- Crià un prughjettu tutale cumpletu è, probabbilmente, almenu uni pochi caratteri cunzentati cun cumpetenu cù u quale u vostru protagonista pò interaccède.
- Stressione e tense chì ùn sò micca motivate micca u vostru caratteru, ma ancu gràdu à u vostru lettore. Ogni omu sapi chì u vostru carattere salvà u so pianu, a so ànima, etc., in fine - e tense tene internu serà cusì impurtante cum'è a direzione generale di a trama.
- Cuncepisce un risultu significativu. A vostra storia pò cumincià cù a quistione "Avete Charlie the Centaur salvà u mondu?" Ma siccomu i vostri lettori cunnuscenu a risposta prima di cumincià à leghje (per suprattuttu chì vulerà!), Bisogna bisognu di penserà più nantu à ciò chì succevi à Charlie è u so mondu à a fine di a storia.