Hè una ricchezza più nantu à i Pensieri chì E!
Molti parechji esperti di finanziarii privati accunsenu chì u ghjornu stimatu è u gestu di soldi ùn hè micca di tacchi. Hè una prublema di mentalità. In altri palori, l'estratoscia è i cunsiglii sò menu impurtanti più cà i muderni mentali chì una persona ci vole à passà per gestisce i so finanzi.
Questa hè a premessa detta da stu libru di Steve Siebold, How Rich People Think . Hà amparatu à 26 anni di entrevista da parechji di i populu ricchi in u mondu per scrive stu libbru.
Sò cunclusioni: per fà riccu, hà bisognu à pensà cum'è una persona ricca. Mentre ùn pudere micca aspetta per esse "riccu", ma puderete vulemu esse megliu per gestisce i vostri soldi. Stu libru provista insight à i muderni mentri chì ponu aiutà à ottene quì.
Suggerimentu di l'Avete Spiranza
Per i primi 25 anni di a so vita, Siebold hà pensatu di u dirittu u modu di a maiò parte di a ghjente. Ellu dice chì un avà cambiò a manera chì pensava di soldi, hà cuminciatu à flutterallu. Mentre ch'ella ponu esse o veru, quarchi sò sperienze sò interessanti è valute.
Tutti i capulezi in u so libru (ci sò 100) ponu dettu e diffirenzii trà a manera di a più parte di i pòpuli di media pensanu à u mo soldi versus a manera chì i ricchi pensanu di soldi. Per esempiu, sicondu Siebold:
- A classe media si centra annantu à salvà soldi. L'enfasi ricca à guadagnà.
- A classe medica crede chì u dirittu hè cumplessu. I ricchi pensate chì hè simplice.
- A classe medica crede chì i ricche persone sò tortu. I ricchi crede chì i pratiche ricchi sò spargiati.
- A classe media si preoccupa di soldi. U sonnu riccu per questu.
- A classe medica crede chì un travagliu hè a modu più sicura di guadagnà u soldi. I ricchi pensate chì esse un attore ecunumante hè a modu più sicura di fà fà.
- A classe mediana pensa à gastru. I ricchi pensanu à investisce.
- A classe medievi chì ricchezze hè da educazione formale. I ricchi pensate chì vene da esse un espertu.
- A classe mediana pensa chì u dirittu hè da acquistà stuff. I ricchi pensanu chì hè nantu à a libertà.
- A classe mediana pensa chì i richi aviani sustegnu i poviri. I prutegranti crèdenu in l'auturevulzia.
- A classe mediana ùn capisce assai a cunnissioni trà u soldi è a salute. I prutezi sapere soldi pudete salvà a vostra vita.
Un liggeru leghje
Questi esempi è più sò cupbi in capulaghji dui o trè pagine longu. Ogni capitulu accumene cun un esempiu cum'è quì sopra. L'esempii sò siguuti da una pàgina o duie chì spirenu nantu à l'idea. Ogni capitulu finiscinu cun una cita famosa, un recursu suggeritu chì a ghjente pò andà per apre da più nantu à quì puntu, una pregunta di pensamentu criticu, è un passu d'accionamentu.
Ovveramente, a perspettiva di Siebold ùn hè micca rappresentante di tutti i formi di ricchezza, nè mancu rapprisèntanu tutti i riti. Pudete ancu qualchì insegnazione di cumu qualcunu di pirsuni di ricchezza guadagnà, divutu, è pensate di soldi. Pudete ancu fà un pocu più sperience; Dopu à tuttu, secondu a Siebold: "E persone chì crèdenu i so ghjorni più ghjorni sottu à elli raramente ricerete, è spessu a lotta cù infelicità è diprissioni. Millionaires awtmizzati jirnexxu perchè sò disposti per apostru in elli è prughjettanu i so sòliti, scopi , è idee nantu à un futuru unknown. "