Learn About Open Source Software

U software di software apertu (OSS) hè un prugramu informaticu distribuitu cù u so còdice fonte dispunibili per a mudificazione. U software hè cumprendi una licenza per i programaturi per cambià u software in alcunu modu sceglienu. Puderanu corrigie bugs, migliurà funzioni, o adattate un software in praticà i so propiu bisogni. L'Open Source Initiative (OSI) hè una autorità righjunali in OSS; a so definizione di software open-source cumpienu cun reguli sottu 10 criteri.

Queste include:

Licenze

Diversi licenzji permettenu à i programaturi à mudificà u software cù e diverse situazioni attaccati. U OSI appruva licenzii chì cumpressenu a so definizione di software di scrittura open-source. 5 di e licenze più chjucu sicondu a basa di u Patu negru sò:

  1. Licenza MIT
  2. GNU General Public License (GPL) 2.0
  3. Apache License 2.0
  4. GNU General Public License (GPL) 3.0
  5. BSD License 2.0 (3-clause, Novu o Reveditu)

Quandu si cambiassi u codice fonte, un esigenza di OSS hè l'inclusi di ciò chì cambiatò è i vostri metudi. U software creatu dopu a mudificazione di u codificazione pò esse dispunibule o micca dispunibule in liberu.

A Difference Between Open Source and Commercial Software

Un software commercialmente dispunibile, o software privatu, ùn dà micca un accessu à u so codice fonte perchè u software hè una prupietà intellettuale di una altra persona.

In u risultatu, l'utilizatori spessu paganu per ellu.

OSS, per altra parte, hè un sforzu collaborativu - u software hè una prupietà intellettuale intellettuale à tutti quelli chì anu aiutu à sviluppà o alteru.

Open Source Software Vs. Software Libreria

In contru à a credenza populari, nè focu à u costu, o mancanza di quessa, di i prugrammi.

Open Source hè di a dispunibilità di u codice fonte è di a distribuzione. U software lìbbiru, in modu cusì, cumporta a mudificazione di u codice ma sughjate di i libbitati chì l'utenti anu pussutu fà ciò ch'elli m'agrada micca u software. A Free Software Foundation scrivi 4 cundizione per u prugrammu per esse cunzidiratu micca cumpletu.

Inoltre, u software pò esse classificatu com freeware. Questu significa chì l'utenti scaricate u software senza custu, ma ùn ponu micca fà cambià in u so còdice.

Avvanzi di Open Source Software

Mentre chì u costu hè un fattore propiu, OSS hà parechji benefizii supplementu:

Tipi populari di Software Open Source

I tecnulugii di l'uruguai avianu ottensenu u più di l'internet. Inoltre, assai di i prugrammi chì tù è l'aghju utilizatu ogni ghjornu sò basati nantu à tecnulugichi open-source. Per esempiu, u OS è u SO X d'Apple sò basati nantu à u kernel è a Unix / BSD tecnoloi aperti, rispettivamente.

Un altru prugrammu software open-source hè:

Open Source and Developers

I prughjetti OSS sò opportunità di cullaburazione chì migliurà i crescenzi è e raccolta in u campu. I sviluppori sò sviluppati cù l'uttimi standard di u sviluppu di l'uruguai.

Chjave

Milani di pruiechi open-source sò alternattivi à u software privatu. U travagliu nantu à un prughjettu OSS in modu di travagliu per fà una carrera in u sviluppu di software. Inoltre, i prugrameri pudendu sceltu e so cumpitenzi, travagliendu nant'à i prugrammi di software maiori in u mondu. U vostru software di liberazione di Facebook, Google è LinkedIn cum'è Open Source, cusì i prugrammi ponnu amparà u cunniscenze, innova solu solu è cuntribuiscenu à i prudutti stabile è funzjonali.